EXECUTĂM FORAJE/PUȚURI DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI PENTRU SISTEME DE POMPE DE CĂLDURĂ GEOTERMALĂ ÎN JUDEȚUL ILFOV

Județul Ilfov se remarcă printre toate celelalte județe ale României prin faptul că este cel mai mic, dar și cel mai populat județ din țară. Acest fapt se datorează faptului că Ilfov reprezintă practic zonele limitrofe ale capitalei București.

 

Geografie

Acesta se învecinează la Nord cu Județul Prahova, la Nord-Vest cu județul Dâmbovița, la Sud și Sud-Vest cu județul Giurgiu, la Sud-Est cu județul Călărași și la Nord-Est cu județul Ialomița. Exceptând capitala București, județul Ilfov este compus din opt orașe după cum vine: Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari. Comunele care intră în componența acestui județ sunt următoarele: 1 Decembrie, Afumați, Balotești, Berceni, Bragadiru, Brănești, Buftea, Cernica, Chiajna, Chitila, Ciolpani, Ciorogîrla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dascălu, Dărăști-Ilfov, Dobroești, Dombești, Dragomirești-Vale, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Jilava, Măgurele, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Otopeni, Pantelimon, Periș, Petrăchioaia, Popești-Leordeni, Snagov, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Vidra și Voluntari.

Geografic, județul Ilfov este localizat în partea central-estică a Câmpiei Române. Mai precis, se regăsește pe suprafața unor subdiviziuni ale acesteia din urmă, și anume zona central-nordică se află pe Câmpia Vlăsiei și zona sudică pe Câmpia Câlnăului. Aceste câmpii sunt zone de interfluvii care sunt acoperite de depozite preponderent aluviale ce vor fi descrise în cele ce urmează.

 

Hidrografie

Pe suprafața județului se află două mari bazine hidrografice:

  • În zona central-sudică – bazinul râului Argeș (gestionat de Administrația Bazinală de Ape ARGEȘ-VEDEA)
  • În zona nordică – bazinul râului Ialomița (gestionat de Administrația Bazinală de Ape BUZĂU-IALOMIȚA)

În componența acestor bazine intră, de la Nord la Sud: râul Ialomița, cursul superior al râului Mostiștea, râul Colentina, râul Dâmbovița, râul Ciorogârla, râul Sabar și râul Argeș. Desigur, aceste râuri au alți afluenți mai mici care contribuie la dezvoltarea văilor regăsite pe întreg teritoriul județului.

O altă componentă a acestor bazine hidrografice o reprezintă prezența lacurilor naturale de tip liman-fluviatil pe unele văi secundare, și prezența lacurilor artificiale care au fost dezvoltate în diverse scopuri (piscicultură, alimentare pentru agricultură, agreament etc.)

 

Geologie

Județul Ilfov se află situat pe Platforma Moesică. Fundamentul metamorfic al acestei platforme, în această regiune, este de vârstă Precambrian. Acest fundament este acoperit de formațiuni sedimentare mai tinere, de vârste Mezozoic și Neozoic. Cuvertura sedimentară se încheie cu depozite cuaternare care reprezintă de fapt o succesiune de materiale detritice transportate dinspre Carpații Meridionali de-a lungul ultimilor 4,6 Ma. Formațiunile principale din Cuaternar sunt divizate în: Formațiunea stratelor nisipoase de Frățești, Formațiunea nisipurilor de Mostiștea  Formațiunea cu nisipuri și pietrișuri de Colentina, acestea fiind separate pe alocuri de lentile argiloase de diferite grosimi, și acoperite zonal de depozite loessoide.

 

Hidrogeologie

Resursele subterane de apă ale județului Ilfov sunt variate, în funcție de localizarea cardinală și de adâncime:

Apele subterane de adâncime mică se regăsesc în pânza freatică. Aceasta din urmă variază la grosime (2-15 m) aproape pe tot teritoriul județului și se regăsește în Formațiunea de Colentina.

Practic, apele din pânza freatică reprezintă „coșul de gunoi” al apelor menajere de la suprafață după cum urmează:

  • al apelor de ploaie care spală tot în cale, de la noxe gazoase și prafuri de oxizi metalici și nemetalici – la substanțe chimice organice și anorganice de tipul hidrocarburilor, detergenților, acizilor, sărurilor, bazelor etc.
  • al apelor de canalizare
  • al bazinelor hidrografice
  • al apelor infiltrate ca urmare a activității agricole sau industriale
  • al apelor infiltrate din cimitire, gropi de gunoi, latrine, gropi de îngropat animale etc.

Aceste ape menajere conțin acumulări microbiale de o diversitate atât de mare, încât nu sunt recomandate consumului uman sau animal!

 

Apele subterane de adâncime medie se regăsesc în Acviferul de Mostiștea. Acest acvifer variază la grosime (3-30 m) și prezintă variații de duritate dinspre Nord spre Sud. Apa din acest acvifer este folosită în general pentru irigații sau în scopuri industriale.

Apele subterane de adâncime mare se regăsesc în Acviferul de Frățești. Acest acvifer prezintă grosimi variabile în funcție de localizare. Apa din acest acvifer este cea mai pretabilă pentru consumul uman deoarece are o duritate mică și nu prezintă impurități nocive, reprezentând astfel un nivel de potabilitate foarte crescut.